мαðý Fяiиtz
^ CoOl - FaN ^
 Din: de nebuni :]]
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 333
|
|
In ultimul moment am realizat ca e tarziu,dar prea tarziu a raspuns.
Laurentiu: A,Jessica,ma bucur sa te aud,dar nu crezi ca e cam tarziu? ;]] Jessica: Imi pare rau.maine la ce ora sa fiu si unde? Laurentiu: Da`mi adresa ta si la ora 07:00 sa fi gata,pentru ca plecam devreme. Jessica: Ok!
Iam dat adresa apoi iam scris un mail lui Cristobal.
"Cris,mi`ai fost ca un tata,ai avut grija de mine si mi`ai fost alaturi,chiar daca uneori esti foarte sever ai si de ce intotdeauna vrei ca totul sa iasa bine si te simpatizez pentru asta.O sa imi fie foarte dor de tine,as vrea sa vin la tine si sa imi iau ramas bun,sa te tin in brate.Iti promit ca ii voi spune lui Laurentiu sa ma aduca des pe aici o sa te sun in fiecare zi si vom vorbi si prin mail si pe mess. Te iubesc si o sa`mi fie foarte dor de tine! :X Cu drag, Jessica! :X
A doua zi ma trezesc dis de dimineata.Imi fac un dus,ma imbrac si astept cu o cana de cafea in mana. Un clacson se aude din afara.Ies si il vad pe Laurentiu in fata unei masini negre,decapotabila. Il chem in casa si acesta ma ajuta sa duc bagajele la masina.Intru in masina si plecam. In drum spre Berlin amandoi suntem foarte tacuti.Am preferat sa tac ca nu cumva sa spun vreo prostie.
Laurentiu: Cred ca o sa`ti fie doar de orasul asta. Jessica: Mda.doar de Cristobal,doar pentru el as mai ramane aici dar... Laurentiu: Dar ce? Jessica: Nimic. Laurentiu: Haide,poti avea incredere in mine,mai ales ca osa locuim in aceeasi casa. Jessica: Da?
Nu credeam ca voi locui vreodata cu un barbat in casa si nu cu unu pe care nici nu il cunosc. Acum realizez ca tocmai m`am lasat pe mana unui strain. Dintr`odata ma cuprins un fior de frica,daca se va intampla ca si cu Stefan??? Nu,se citeste pe fata lui ca e de treaba,dar daca gresesc.
Laurentiu: O sa ne intelegem foarte bine,iti garantez,stiu ca ma consideri un strain,dar pe viitor vom fi foarte buni prieteni,o sa vezi. Jessica: Da,sper. Laurentiu: Si iti place sa patinezi? Jessica: Da. Laurentiu: Ma bucur.Abia astept sa incepem antrenamentul si mai ales sa te vad pe scena,patinand. Jessica: Da si eu,cred. Laurentiu: Te inteleg ca te temi,dar nu`ti face griji,o sa fie bine,o sa`ti placa,o sa vezi,iti promit. :]
Ma ia de mana si ma priveste in ochi.Of ce frumos e.Nu stai,e un strain,nu se poate sa...nu,nu cred,nu e posibil. Il citeam in ochi si el la fel pe mine. Mi`am indreptat privirea spre mainile noastre care se pare ca nu vor sa se desparta,apoi il mai privesc odata in ochi si imi intorc privirea spre drum. S`a intunecat.Dorm,un sunet ma trezeste.Era galagia orasului,am ajuns,nu pot sa cred am ajuns in Berlin,e asa frumos,asa luminat,ma vrajeste. Il privesc pe Laurentiu care era atent la drum dar care inca ma tinea de mana. Ma fastacesc putin pe scaun dupa care schitez un zambet si imi asez capul pe umarul lui Laurentiu.
Am ajuns in fata unei case mari.Iesim din masina,luam bagajele si intram in casa. Ma asez pe canapea.Eram obosita,dar nu la fel de obosita ca si Laurentiu care se pare ca abia se tine pe picioare. Ma ridic si ma duc in bucatarie unde pregatesc niste cartofi prajiti apoi ii duc lui Laurentiu care zacea pe canapea. :]]
_______________________________________

|
|